• de
  • en
  • es
  • fr
  • it
  • ro

Disidentul Liviu Babes: Stop Murder, Auschwitz

By Admin on February 28, 2014 in anul 2004, Arhiva presa RO
0

logo-evz
Evenimentul zilei, duminica, 6 martie 2004


S-au implinit 15 ani de cind pictorul brasovean Liviu Babes si-a dat foc, pe pirtia de schi, pentru libertate

Brasovenii au comemorat zilele trecute moartea lui Liviu Cornel Babes, cel care, cu doar citeva luni inainte de Revolutie, a ales sa-si curme viata de dragul libertatii. Consiliul Judetean si Societatea Ziaristilor si Oamenilor de Cultura “Cincinat Pavelescu” au organizat ieri un simpozion cu tema “Un strigat de libertate – 15 ani de la martiriul lui Liviu Babes”. Pictorul brasovean Liviu Cornel Babes si-a dat foc pe pirtia Bradul din Poiana Brasov, in fata citorva sute de turisti romani si straini, in semn de protest fata de politica opresiva si inumana a regimului ceausist. La baza pirtiei, cuprins de flacari, barbatul s-a prabusit, nu inainte insa de-a prinde de trunchiul unui copac o pancarta cu textul “Stop Murder, Auschwitz-Romania 1989″. In 2 martie 1989, seara, Liviu Cornel Babes murea la Spitalul Judetean din cauza arsurilor grave pe care le suferise.

Brasoveanul si-a premeditat gestul, desi familia n-a banuit nimic. Ziua a inceput ca oricare alta. Barbatul a plecat la serviciu. Era electrician la Trustul de Prefabricate si, in timpul liber, artist plastic amator. Dimineata de 2 martie 1989 a fost ultima cind sotia sa, Etelka, si fiica, Gabriela, l-au vazut in viata. Dupa serviciu, Liviu Babes a plecat la schi, in Poiana Brasov. Pe pirtia Bradul s-a stropit cu benzina, si-a dat foc si a coborit ca o torta vie pe schiuri. Locul acestui protest n-a fost ales intimplator. In acea perioada, in Poiana erau multi turisti straini veniti la schi. Spectacolul atroce a fost pregatit special pentru strainii din Poiana. Brasoveanul stia ca acestia aveau sa povesteasca mai departe, in lumea libera. Scotienii Douglas Wallace, din Renfrewshire, si mai apoi George Melvin, din Edinburgh, au incercat sa-l salveze. “Am auzit un geamat si am vazut un om cuprins de flacari care iesea din padure. Nu parea ca incearca sa stinga focul care-l cuprinsese. Nu spunea un cuvint, dar aveam impresia ca ii aud sfiriitul parului si al pielii. Durerea sa era cumplita, dar, desi trecuse mai mult de un minut de cind il vazusem, nu dadea nici un semn ca vrea sa se salveze. Cu jacheta mea de schi am incercat sa-l sting”, relata Douglas Wallace, in ziarele britanice, experienta care i-a fost dat s-o traiasca in martie 1989 in Poiana Brasov. Militia si Securitatea au incercat sa afle de la familie motivele acestui gest disperat. Pina la urma, au inteles ca si Etelka Babes a fost socata de gestul extrem al sotului ei. Oficialitatile de atunci au incercat sa musamalizeze tragedia. In aprilie 1989, Occidentul a aflat insa despre Liviu Cornel Babes prin intermediul ziarului “The Free Romanian”, apartinind lui Ion Ratiu. Articolul a fost apoi preluat si de prestigiosul “The Sunday Times”. Ziarele englezesti au scris chiar ca securistii i-au cumparat lui Wallace o jacheta noua in locul celei arse in timp ce incerca sa-l salveze pe brasovean si ca i-au dat o sticla de sampanie, explicind ca barbatul care si-a dat foc pe pirtie era nebun.

Obligate sa traiasca pe strada care le poarta numele

Liviu Babes avea 47 de ani cind a decis sa-si puna capat zilelor. S-a nascut in 10 septembrie 1942. A fost declarat erou anticomunist abia la citiva ani dupa Revolutie. Gestul lui n-a fost considerat unul disperat, pentru ca nu i l-a impus nimeni. A fost supremul act de demnitate al unui om care a refuzat convietuirea cu raul. De citiva ani, Strada Rindunicii, pe care a locuit Liviu Cornel Babes, ii poarta numele. In Brasov exista si fundatia “Liviu Cornel Babes”, al carei presedinte de onoare, dupa Revolutie, a fost Ion Ratiu. Fundatia este condusa de Mihai Lugojanu, brasoveanul care a militat pentru recunoasterea actului disperat din 2 martie 1989, pe care il considera cel putin la acelasi nivel cu al cehului Jan Palach, un student de 21 de ani care si-a dat foc pe treptele Muzeului National din Praga, in 19 ianuarie 1969, in semn de protest fata de interventia Uniunii Sovietice in Cehoslovacia. “Ultimele sale tablouri aveau un mesaj, dar n-am crezut ca acesta va merge mai departe de arta lui. Ultima opera, pe care a numit-o “Grota cu masti”, a fost pictata in februarie 1989. Pe spatele tabloului scrie “Sfirsit”, dar am observat” acest lucru abia dupa ce Liviu n-a mai fost”, a spus Etelka Babes, sotia artistului, la simpozionul de la Brasov.

Sursa: Evenimentul zilei

Copyright 2019 LiviuBabes.ro